vineri, 27 noiembrie 2009

Binecuvântarea bisericii din Gârbovăţ




După 26 de ani de la târnosirea bisericii de către Preasfinţitul Părinte Episcop Timotei al Aradului, pe atunci episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei şi Caransebeşului, biserica parohiei Gârbovăţ şi-a primit binecuvântarea prin vizita canonică a Chiriarhului, Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian care a resfinţit lucrările de renovare a bisericii, precum şi sfântul jertfelnic recent resstaurat.
După oficierea slujbei de resfinţire a bisericii, Preasfinţia Sa a săvârşi dumnezeiasca Liturghie în cadrul căreia a hirotesit pe părintele paroh Iosif Surulescu, care slujeşte în această comunitate de peste 30 de ani, întru iconom stavrofor, răsplătindu-i astfel întreaga activitate pastoral-misionară săvârşită cu statornicie în aceeaşi parohie.
La Sf. Liturghie au luat parte sute de credincioşi dintre care o mare parte s-au împărtăşi cu Sfintele Taine. În cuvântul de învăţătură, Preasfinţia Sa a pus la sufletul credincioşilor cuvânt pilduitor despre virtutea smereniei, cu precădere în această perioadă de pregătire pentru a întâmpina în ieslea sufletelor noastre pe Mântuitorul Iisus Hristos. Totodată Ierarhul şi-a exprimat bucuria de a se întâlni cu credincioşii din „miraculoasa vale a Almăjului, unde oamenii harnici şi gospodari sunt atât de aproape de Biserica străbună”. În încheiere Presafinţia Sa a amintit că „trebuie să fim uniţi în faţa tuturor provocărilor acestui veac, cler şi credincioşi deopotrivă, pentru a duce la îndeplinire misiunea Bisericii şi pentru a reuşi să trecem cu bine peste toate obstacolele pe care vremea ni le scoate înainte.”
Din partea administraţiei locale Întâistătătorul Eparhiei a primit titlul de cetăţean de onoare al comunei Bănia în semn de apreciere faţă de implicarea în desfăşurarea vieţii spirituale şi culturale a comunei, prin vizitele chiriarhale şi prin participare la manifestările culturale, onorate de către ierarh de fiecare dată cu aleasă dragoste părintească.

duminică, 22 noiembrie 2009

RECL Bania si promovarea comunitatii - Muzeul Satului

Punctul muzeistic al comunei Bania, o colectie de peste o mie de exponate vechi (cel mai vechi fiind un topor de piatra din Neolitic), constituie un punct de atractie pentru oricine viziteaza comuna noastra, dar si pentru elevii scolii. Utilizand aparatura cu care a fost dotata Scoala cu clasele I-VIII Bania in cadrul proiectului Economia Bazata pe Cunoastere si cu sprijinul d-lui profesor de istorie Nicolae Andrei, au fost realizate clipuri de prezentare a muzeului.

Domnul Andrei descrie in detaliu fiecare obiect si utilizarea sa in viata de zi cu zi a inaintasilor nostri, cele doua clipuri fiind o fascinanta lectie de istorie si civilizatie rurala pe Valea Almajului.

Va asteptam sa ne vizitati in Bania pentru a vedea pe viu toate aceste obiecte adunate cu pasiune si dragoste pentru traditiile locale.



Festivalul Inimilor





"Festivalul Inimilor", desfasurat in vara acestui an la Timisoara, a prilejuit prima participare a ansamblului "Cununita" al Scolii cu clasele I-VIII Bania la un festival international de folclor. Pe langa formatii din Romania, au mai fost prezente formatii profesioniste din Germania, Georgia, Turcia, Grecia, Mexic, Tahiti. Ultima zi a festivalului a debutat cu un spectacol desfasurat la Muzeul Satului din Timisoara, urmat de o transmisiune in direct la TV Timisoara. Dovada ca muzica nu are granite a fost "hora internationala", dansata pe platoul de filmare, in acordurile fanfarei din Bania.

joi, 5 noiembrie 2009

Monografia localitatii Bania

Aceasta carte este scrisa de domnul profesor NICOLAE ANDREI,care s-a nascut la data de 25 iunie 1950,in localitatea Prilipet,din frumoasa Vale a Almajului,judetul Caras-Severin.Este absolvent al Facultații de Istorie-Geografie din cadrul Universitatii din Timisoara si de aproape 40 de ani este profesor la Scoala generala din comuna Bania,pe catedra de istorie-geografie.
Debuteaza cu poezie in anul 1995 in revista timisoreana Vrerea.In anul 1999 i-a aparut primul volum de versuri intitulat SUFLET ALMAJAN.In anul 2001 mai publica volumul de versuri GANDURI ASCUNSE iar in anul 2003 publica prima carte intitulata LEGENDE ALMAJENE inspirata din istoria miraculoasa a Vai a Almajului,iar mai tarziu vine MONOGRAFIA LOCALITATII BANIA ca o datorie de suflet ,fata de cei care sunt plamaditi din lutul acestui pamant.

marți, 27 octombrie 2009

Participarea Scolii din Bania la Festivalul Toamna Ludusana

In perioada 2-4 octombrie 2009, Ansamblul Cununita al Scolii cu clasele I-VIII din Bania a participat la festivalul ”Toamna Ludusana” la invitatia Ansamblului Folcloric Ardealul din Ludus, in cadrul parteneriatului dintre cele doua ansambluri. Ansamblul Cununita a fost insotit de Fanfara din Bania, fiind singura formatie de dansuri din tara acompaniata de fanfara.







FANFARA DIN BANIA

Timpul încă mai vorbeşte la Bănia

Şcoala din Bania găzduieşte un interesant muzeu al satului, cu piese de mare valoare istorică.

Timpul încă mai vorbeşte la Bănia

„Tradiţia este flacăra ce mai pâlpâie încă, veghind la eternitatea neamului. O vedem din ce în ce mai mică şi încercăm să-i dăruim o parte din sufletul nostru, pentru a nu o lăsa să moară“. Cu aceste cuvinte au prezentat elevii Şcolii din Bănia muzeul satului care este amenajat chiar la ei în şcoală.

Cărămizi cu ştampile romane, unelte preistorice, cărţi în limba chirilică, zeci de costume populare, un război de ţesut, arme şi săbii din diferite veacuri, roţi de car şi documente austro-ungare sunt zestrea pe care muzeul o pune oricărei minţi luminate care va încerca a iscodi trecutul localităţii şi al locuitorilor ei.

„Din dorinţa de a păstra, de a conserva unele din obiectele din gospodăria ţărănească tradiţională, regretatul profesor Mircea Achim a iniţiat în anii 1972-1974 cercul «Căutătorii de comori». Cu ajutorul elevilor au fost adunate numeroase obiecte, înfiinţându-se un mic muzeu“, povesteşte primarul Alexandru Albu.

Acum mai bine de 1.200 de exponate împodobesc preţiosul muzeu. Acestea sunt aranjate după modul lor de folosinţă: obiecte din curtea casei, cuina de vară, obiecte din camera de locuit, unelte şi meşteşuguri, cărţi dar şi arme. Sunt expuse şi o sumedenie de costume populare, unele vechi de peste 100 de ani.

Toate, stau cuminiţi, aşteptându-şi timpul când mâini şi minţi iscusite le vor cerceta pentru a scrie istoria acestor locuri.